Etimologie

Numele „Canada” vine de la cuvantul kanata dat nativii indigeni St. Lawrence Iroquoian, și care desemna un sat sau o așezare.

În 1535 localnicii indigeni din actuala regiune Quebec City, au folosit acest cuvant pentru a-l îndruma pe exploratorul francez Jacques Cartier înspre așezarea Stadacona, unde J.C. urma să petreacă iarna împreună cu cei 110 oameni ai săi.

Mai târziu, Cartier folosește cuvantul canada referindu-se nu doar la așezarea Stadacona ci la intreaga zonă populată de localnicii indigeni. Din 1545, în cărțile și pe hărțile europene, această regiune apare cu numele de Canada.

La sfârșitul sec.XVII și începutul sec.XVIII Canada făcea parte din Noua Franță, întinzându-se de-a lungul râului St. Laurence și până la țărmurile nordice ale Marilor Lacuri. Acest teritoriu a fost împărțit mai târziu în două colonii britanice, Canada de Sus și Canada de Jos, fiind reunite în 1841 sub denumirea de Provincia Canada.

În 1867 numele Canada a fost adoptat legal pentru noua țară, cuvântul dominion fiind păstrat doar ca titlu onorific. După câștigarea autonomiei față de Marea Britanie, guvernul federal a folosit cuvântul Canada în toate actele și tratatele oficiale, chiar și ziua națională a Candei fiind redenumită din Dominion Day în Canada Day în 1982.